Sfantul Nicodim Aghioritul ne scrie in continuare urmatoarele :
Pentru a intelege mai bine problema care urmeaza , imagineaza-ti in gandul tau ca trupul se aseamana unui palat imparatesc facut cu o arhitectura prea inalta de catre un Ziditor cu intelepciune nemarginita . Capul este cerdac , inima este camara prea tainica , grabnici alergatori sunt duhurile , aducatori si strabatatori sunt venele sub forma de tevi , iar ferestre sunt cele cinci organe ale simturilor . Iar sufletul - sau, mai bine zis , mintea - (caci Sfantul Calist numeste tot minte sufletul curatit)trebuie sa il socotesti ca pe un imparat inconjurat de trei puteri principale : ratiunea , simtirea , si vointa . Aceste puteri se afla in toate partile trupului (sufletul se afla in trup - spune dumezeiescul Damaschin - ca si focul care se afla in tot fierul cel inrosit ) , iar ca unealta rationala , prin care lucreaza lucrurile mai deosebite , are creierul . Scaunul lucrarii si puterii sale celei simtitoare si voitoare , precum si al fiintei sale , il reprezinta inima - dupa cum se va vedea mai pe urma . Acest imparat are ca hartie tabla imaginatiei pentru a scrie cate vin de afara prin ferestrele simturilor .
CE ERA MINTEA MAI INAINTE DE SFANTUL BOTEZ SI CE ESTE DUPA BOTEZ
Dupa ce ti-ai inchipuit in imaginatia ta cele spuse , gandeste-te ca acest imparat - adica mintea - , dupa ce se va desavarsi , dupa cum zic unii , si se va varsa in trup , va fi simplu , curat , fara de rautate , avand lumina intelegatoare , dupa firea lui . Mai inainte de Sfantul Botez vede intunecat , fiind acoperita mintea de pacla pacatului stramosesc , dar dupa aceea este toata luminoasa , stralucind cu lumina cea mai presus de fire a darului dumnezeiesc . Ea imprastie mai multa lumina decat razele soarelui , dupa cum spune dumnezeiescul Ioan Gura de Aur , pana cand ramane mai inalta decat intunericul pacatului celui de voie . Talcuind cuvantul Apostolului : Iar noi toti cu fata descoperita slava Domnului ca prin oglinda privind , spre acelasi chip ne prefacem din slava in slava (2 Co 3, 18) , asa zice limba cea frumoasasi bine graitoare : " Ce este slava Domnului pe care o privind-o ca prin oglinda sa ne schimbam la fata in acelasi chip ? Cand lucrezi darurile Sfantului Botez , aceasta se arata mai evident , dar celui ce are ochi credinciosi nu-i este greu nici acum sa o vada .
Iar odata cu botezul , sufletul straluceste mai mult decat soarele , curatindu-se cu Duhul Sfant si nu privim numai la slava lui Dumnezeu , ci primim si oarecare luminare de acolo , tot asa cum , daca niste argint curat sta in bataia razelor , reflecta si el raze . Ci vai mie ! Bine este aici a suspina cu amar ! Ca aceasta slava negraita si infricosata ramane intru noi o zi-doua . Si de aceea o stingem noi :deoarece aducem asupra ei iarna lucrurilor vietii si-i gonim razele cu desimea norilor . Caci iarna se numesc lucrurile acestei vieti , ele fiind mai posomorate decat anotimpul iarna ." (Omilia a 7-a la Epistola 2 catre Corinteni ).
( SFANTUL NICODIM AGHIORITUL - PAZA CELOR CINCI SIMTURI / Editura Bunavestire - Bacau 2001)
